CAPITOLUL 1: DEFINIREA TIPURILOR DE MIGRAȚIE

1 / 15

DEFINIȚII

1

MIGRANTUL

2

REFUGIATUL

3

PERSOANĂ STRĂMUTATĂ ÎN INTERIORUL ȚĂRII (PSI)

4

IMIGRANTUL

5

SOLICITANTUL DE AZIL

6

RESORTISANTUL UNEI ȚĂRI TERȚE

7

PROTECȚIA TEMPORARĂ

În lume, unde se află refugiații?

CAPITOLUL 2: MIGRAȚIA ȘI MOLDOVA

2 / 15

REFUGIAȚII ÎN MOLDOVA

CAPITOLUL 2: MIGRAȚIA ȘI MOLDOVA

3 / 15

REFUGIAȚII ÎN MOLDOVA

Experiențe, provocări și soluții propuse pentru integrarea refugiaților

Cazuri de sprijin, amabilitate și integrare reușită relatate
Refugiații intervievați au apreciat atitudinea prietenoasă și primitoare a localnicilor
Localnicii au apreciat prezența și contribuția refugiaților în societate.

Experiență
pozitivă

Relatări pozitive similare privind sprijinul și integrarea
Sprijin reciproc puternic în satele de lângă Tiraspol
Localnicii au apreciat integrarea culturală și lipsa conflictelor semnificative

Conflicte ocazionale legate de alocarea ajutorului și distribuirea resurselor
Un accent mai mare pe necesitatea înțelegerii reciproce și a integrării culturale

Probleme
specifice

Cazuri mai frecvente de comportament negativ atribuit refugiaților
Sentimente puternice cu privire la povara economică în rândul localnicilor

PROVOCĂRI

BARIERE LINGVISTICE
Problemă semnificativă pe ambele maluri, care a condus la neînțelegeri și tensiuni sociale

TENSIUNI POLITICE
Opiniile politice diferite creează conflicte și neîncredere pe ambele maluri ale Nistrului.

RESENTIMENTE CU PRIVIRE LA DISTRIBUIREA AJUTOARELOR
Opiniile politice diferite creează conflicte și neîncredere pe ambele maluri ale Nistrului.

OSTILITATE ȘI INVIDIE
Unii localnici de pe ambele maluri au dat vina pe refugiați pentru dificultățile economice și creșterea costurilor de trai

COMPORTAMENTE NEGATIVE
Relatări despre intimidare în școli și percepția unui comportament nepoliticos din partea unor refugiați, menționate mai frecvent pe malul stâng.

Din partea refugiaților

Creșterea accesului la cursuri de limbă (română) și la programe profesionale
Consolidarea programelor de sprijin și a eforturilor de comunicare pentru a promova o mai bună înțelegere cu localnicii

Din partea localnicilor

Asigurarea unei distribuții echitabile a ajutoarelor și îmbunătățirea accesului la locuințe și locuri de muncă
Implementarea programelor de schimb cultural pentru a crea empatie și înțelegere reciprocă

Către autorități

Concentrarea asupra păcii și stabilității, asigurând că ambele comunități primesc sprijin adecvat
Promovarea dialogului și a inițiativelor menite să reducă tensiunile sociale și să încurajeze colaborarea

Pentru alte fișe informative disponibile în engleză, română și rusă, click aici.

CAPITOLUL 2: MIGRAȚIA ȘI MOLDOVA

4 / 15

REFUGIAȚII ÎN EUROPA

Pentru informații adiționale
vedeți acest articol EURONEWS.

CAPITOLUL 3. NARAȚIUNI MEDIA TRADIȚIONALE DESPRE REFUGIAȚI

5 / 15

❓Cum relatează mass-media despre refugiații ucraineni (fără a include resortisanții țărilor terțe care fug din Ucraina) în Moldova? Corect? Cu compasiune?

❓Cum s-a schimbat reflectarea în mass-media moldovenească de la începutul războiului? Este ea mai critică? Sunt refugiații prezentați din ce în ce mai mult ca o problemă sau o povară?

Mass-media pot fie să consolideze imaginea „criminalizată” a refugiaților, ceea ce duce la discursuri de ură și ostilitate împotriva refugiaților, fie, dimpotrivă, pot contribui la reducerea conflictului dintre refugiați și localnici, ceea ce oferă un mediu pașnic pentru toți.

În țările post-comuniste, inclusiv în România, percepțiile publice legate de refugiați sunt net negative și definesc o diviziune importantă în Uniunea Europeană. Datele de opinie publică colectate de Comisia Europeană în intervalul noiembrie 2015 - noiembrie 2017 au arătat diferențe semnificative în ceea ce privește sentimentele față de imigrația din afara UE.

Sursă: Vincze, H. O., Meza, R., & Balaban, D. C. ”Frame Variation in the News Coverage of the Refugee Crisis: The Romanian Perspective.” East European Politics and Societies, 2020)

CAPITOLUL 3. NARAȚIUNI MEDIA TRADIȚIONALE DESPRE REFUGIAȚI

7 / 18

Criza europeană

Securitizare

Context / victimizare

Relocare / distribuire

Conflict internațional

Umanitar / personalizare

Dezvoltarea celor mai proeminente cadre de-a lungul celor zece trimestre ale analizei a arătat cum discursul public din mass-media românești a trecut de la criza europeană dominantă la cadrele context/victimizare și securizare, concentrându-se pe implicațiile conflictului internațional și pe cauzele potențiale pentru refugiații și solicitanții de azil care vin în Europa, precum și pe măsurile de control instituite pentru a controla fluxul de refugiați. În acest fel, variațiile locale ale cadrelor urmează tendința generală europeană de securitizare.

(Sursă: Vincze, H. O., Meza, R., & Balaban, D. C. ”Frame Variation in the News Coverage of the Refugee Crisis: The Romanian Perspective.” East European Politics and Societies, 2020)

CAPITOLUL 3. NARAȚIUNI MEDIA TRADIȚIONALE DESPRE REFUGIAȚI

6 / 15

PANICA MORALĂ

Un raport din 2017 al Institutului European al Mediteranei, întocmit de Dina Matar, a remarcat relatarea mediatică care reflectă „utilizarea de către elitele politice și entitățile media a „panicii morale” care este un discurs menit să construiască diviziuni și diferențieri în funcție de naționalitate, rasă, etnie, religie, gen sau alte moduri de diferențiere în cadrul granițelor naționale sau internaționale și în legătură cu migrația”.

Utilizarea cuvântului „criză” este un exemplu al modului în care mass-media contribuie la o
„panică morală” care ne opune pe „noi” împotriva „lor” (refugiații)

❝

În ceea ce privește „criza” actuală a refugiaților, nu este exagerat să spunem că reflectarea mediatică a ceea ce a fost numit „migrația” sau „criza refugiaților” în Europa și în alte părți a urmat tendințe similare și a fost la fel de dezbinătoare și inconsecventă din punct de vedere politic ca și politicile oficiale privind creșterea fenomenală a numărului de persoane care caută refugiu în Europa... Ceea ce este îngrijorător sunt modurile în care reflectarea de către mass-media tradiționale a refugiaților sau migranților din Europa și din Orientul Mijlociu și Africa de Nord a avut tendința de a repeta stereotipurile și cadrele care construiesc refugiații ca un „alt” colectiv care este diferit de „noi” și ca o problemă umanitară sau de securitate și, în acest proces, reducerea la tăcere, dezumanizarea și marginalizarea celor reprezentați și despre care se vorbește. (Sursă: Dina Matar, ”Media Coverage of the Migration Crisis in Europe: a Confused and Polarized Narrative”, IEMed Mediterranean Yearbook, 2017)

(Sursă: Dina Matar, ”Media Coverage of the Migration Crisis in Europe: a Confused and Polarized Narrative”, IEMed Mediterranean Yearbook, 2017)

CAPITOLUL 3. NARAȚIUNI MEDIA TRADIȚIONALE DESPRE REFUGIAȚI

7 / 15

EXERCIȚIU: ANALIZĂ DE CONȚINUT

Analizați textul* de mai jos, frază cu frază. În fiecare frază, identificați tipul de narațiune negativă despre refugiați, conform listei din dreapta. Trageți opțiunile care se aplică în tabelul din dreptul fiecărei fraze.

Atenție! Fiecare frază are între 2 și 4 răspunsuri corecte

Titlu text:

Refugiați, criminalitate și chirie în sudul Moldovei

Moldova a înregistrat recent o creștere cu 10% a criminalității și o creștere cu 25% a chiriilor apartamentelor. Mulți cred că de vină este valul de refugiați care pătrund în țară.

Ne înlăcăm granițele, iar noi nu-i putem opri”, a declarat primarul orașului Cahul, Ion Popescu. „Când vin în Cahul, îi strămută pe localnicii noștri de la locurile lor de muncă. Noi suntem neputincioși!

Acești imigranți ilegali au crescut prețul apartamentelor în toată Moldova. Acest lucru este desigur adevărat în Cahul. „Plătesc cu 500 de lei mai mult pe lună pentru apartamentul meu de când au venit ei”, a declarat Alla Robu, locuitoare din Cahul. „Mă enervează să-i văd prin oraș.”

Pe măsură ce s-au înmulțit în Cahul și în sudul Moldovei, rata criminalității a crescut. Șeful poliției din Cahul, Dimitri Bobu, a declarat că criminalitatea în oraș a crescut cu 10% în ultimii patru ani.

Săptămâna trecută un solicitant de azil ucrainean a fost arestat pentru că a furat alimente în valoare de 1200 de lei dintr-un magazin alimentar local. „Mi-e frică să mă plimb după lăsarea întunericului prin oraș”, a declarat locuitoarea Valentina Ciobanu.

Potrivit ICNUR, anul trecut, în întreaga Moldovă s-au cheltuit 600 de milioane de euro pentru serviciile destinate refugiaților, inclusiv locuințe și asistență medicală. Această sumă se compară cu 100 de milioane de euro cheltuite de guvernul moldovean pentru locuințe și asistență medicală pentru moldovenii săraci din regiunea de sud.

„Acești refugiați sunt probabil mai sănătoși decât majoritatea moldovenilor. Toți îmi par sănătoși și bine hrăniți”, a declarat primarul orașului Cahul, Ion Popescu.

Nu doar că sunt sănătoși, dar trăiesc bine. Locuitorii din Cahul au zărit recent o familie de cinci ucraineni care locuiau în hotelul de cinci stele Delux. Mulți cred că acest lucru este nedrept, având în vedere sărăcia din Moldova.

Trebuia să fie în afara orașului, nu în rândul nostru și nu prea sărăcie pentru ei! – a declarat Alsa Radu, locuitoare din Cahul.

Narațiunile negative despre refugiați:

A. Refugiații ca infractori
B. Utilizarea necorespunzătoare a statisticilor (statistici furnizate, dar neexplicate/afirmații făcute fără suport statistic)
C. Nu sunt citați experți
D. Refugiații duc o viață bună (în hoteluri de lux etc.)
E. Țapul ispășitor al chiriilor (pentru chiriile în creștere la apartamentele sunt de vină refugiații)
F. Disconfortul emoțional al localnicilor
G. Refugiații ne iau locurile de muncă
H. Limbaj dezumanizant („roiuri”, metafore ale apei, „inundații”, „potop”, „valuri”, „ilegali”)
I. Narațiunea securității (ne face pe noi, granița noastră nesigură; trebuie să oprim imigrația)
J. Povara resurselor (ne cheltuim toți banii pe ei; nu mai rămâne nimic pentru noi)

CAPITOLUL 4. MIGRANȚII, DEZINFORMAREA (NE)INTENȚIONATĂ ȘI DISCURSUL INSTIGATOR LA URĂ

8 / 15

Informații false, inexacte sau înșelătoare concepute, prezentate și promovate pentru a cauza în mod intenționat prejudicii publice sau pentru profit

Răspândirea involuntară sau neintenționată de informații false sau inexacte fără intenție răuvoitoare

Ce dezinformări (ne)intenționate ați văzut despre refugiații ucraineni?

Mass-media tradiționale răspândește aceste dezinformări (ne)intenționate?

CAPITOLUL 4. MIGRANȚII, DEZINFORMAREA (NEINTENȚIONATĂ) ȘI DISCURSUL INSTIGATOR LA URĂ

9 / 15

Situația refugiaților ucraineni a declanșat un val de dezinformare în întreaga regiune, potrivit Migrationpolicy.org..
Faceți click pe fiecare din țările marcate pe hartă, pentru a vedea situația de la caz la caz.

CAPITOLUL 4. MIGRANȚII, DEZINFORMAREA (NEINTENȚIONATĂ) ȘI DISCURSUL INSTIGATOR LA URĂ

10 / 15

DISCURSUL DE URĂ ȘI REFUGIAȚII UCRAINENI

Un studiu realizat de Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) și Internews a analizat discursul social media în R. Moldova cu privire la refugiații din Ucraina în perioada 1 ianuarie - 20 martie 2023. Iată principalele constatări ale studiului:

➡️ 26% dintre postările de pe rețelele sociale studiate răspândesc dezinformare neintenționată
➡️ 15% au fost „contrare drepturilor refugiaților”
➡️ 23% răspândesc dezinformare intenționată
➡️ 47% din date au constatat discursuri instigatoare la ură
➡️ Limbaj denigrator: trimiteți-i înapoi; profită de moldoveni; destabilizează Moldova
➡️ Termeni utilizați: nazist; fascist; hohol; porc; gunoi; barbari; animale; lași etc.

CAPITOLUL 4. MIGRANȚII, DEZINFORMAREA (NEINTENȚIONATĂ) ȘI DISCURSUL INSTIGATOR LA URĂ

11 / 15

DISCURSUL DE URĂ ȘI REFUGIAȚII UCRAINENI

În 2024 În 2024 studiul OIM & Internews repetat a fost și a identificat următoarele relatări negative difuzate online:

➡️ Refugiații din Ucraina sunt demni de sprijin doar dacă acționează în moduri pe care moldovenii le percep ca fiind acceptabile pentru ei ( 40% din datele colectate)
➡️ Discurs instigator la ură în general, stigmatizare și limbaj violent sau ofensator ( 43% din date)
➡️ Refugiați sunt o povară pentru moldoveni și guvernul moldovean ( 21% din date)
➡️ Politizarea problemelor legate de refugiați ( 21% din date)
➡️ Refugiații din Ucraina reprezintă o amenințare la adresa siguranței sau securității ( 9% din date)

Acest raport nu își propune să evalueze toate sentimentele exprimate online de utilizatorii rețelelor de socializare din Moldova și nu sugerează că majoritatea sentimentelor exprimate pe platformele rețelelor de socializare cu privire la refugiații din Ucraina sunt negative. Acest conținut reprezintă o minoritate vocală, dar una care contribuie la tensiunile sociale dintre refugiați și comunitățile gazdă.

Punctele de vedere și opiniile exprimate în acest raport nu sunt asociate cu organizațiile implicate în formarea acestui raport, iar organizațiile participante nu sunt asociate în mod specific cu sentimentele comunității documentate în acest raport.

Un studiu din 2014 privind percepțiile și atitudinile față de egalitate în Moldova indică faptul că afluxul de refugiați din Ucraina (combinat cu criza COVID-19) a afectat încrederea populației moldovenești în ceilalți.

➡️ 66% dintre persoanele intervievate ar accepta un refugiat ca vecin
➡️ 34% au declarat că sunt îngrijorate de condițiile de viață ale refugiaților din Ucraina
➡️ 36% cred că Moldova ar trebui să accepte toți refugiații

CAPITOLUL 5. APLICAREA PRINCIPIILOR JURNALISMULUI PENTRU PACE ÎN REFLECTAREA MIGRANȚILOR

12 / 15

Obiectivul oricărui jurnalist care relatează despre refugiați ar trebui să fie acela de a descrie cu exactitate situația și circumstanțele acestora, respingând nu doar relatările exclusiv negative care consolidează stereotipurile, ci și contracarând în mod proactiv relatările negative, semnalând discursul de ură și sensibilizând (educând) populația.

În cel mai bun caz, astfel de reportaje ar putea chiar construi punți de legătură între refugiați și comunitățile gazdă. Cel puțin, reportajele nu trebuie să exacerbeze situațiile deja dificile prin stigmatizarea refugiaților sau prin tensionarea relațiilor dintre refugiați și comunitățile lor gazdă.

Este istoria noastră încadrată astfel
încât refugiații să fie prezentați
doar ca o problemă sau o povară?

Sunt incluse vocile
refugiaților în reportaj?

Cuvintele pe care le
folosim dezumanizează refugiații?

Cercetările au arătat că migranții „problematici”
sunt adesea descriși folosind metafore ale apei
(„inundație”, „flux”, „val”, „maree” etc.)

CAPITOLUL 5. APLICAREA PRINCIPIILOR JURNALISMULUI PENTRU PACE ÎN REFLECTAREA MIGRANȚILOR

13/ 15

Iată câteva sfaturi pentru îmbunătățirea relatării despre refugiați, elaborate în cadrul unui atelier de lucru din 2015 privind reflectarea refugiaților, desfășurat în Turcia.

Atunci când relatează despre refugiați și alți migranți, jurnaliștii ar trebui:

să ia în considerare consecințele reportajului
Întrebați-vă ce impact ar putea avea interviul/istoria asupra migrantului/ refugiatului, familiei acestuia, altor migranți, și capacității statului/societății civile de a răspunde la nevoile migranților
să utilizeze mai des interviurile anonime sau doar cu utilizarea prenumelui
Persoanele strămutate și familiile acestora se pot confrunta cu persecuții sau chiar violențe dacă identitatea lor este dezvăluită
să fie înțelegători și să discute cu ușurință despre evenimente traumatice sau sensibile
A se vedea capitolul următor cu privire la relatarea sensibilă la traume
să evite răspândirea propagandei, indiferent de sursă
Chiar și refugiații și cei care îi servesc pot avea o agendă.
să evite răspândirea zvonurilor și să fie vigilenți în ceea ce privește stârpirea zvonurilor false
Acest lucru este valabil în special pentru rețelele de socializare

să nu folosească limbaj sau imagini care se bazează pe stereotipuri, rasism, sexism sau xenofobie sau care le consolidează
să ceară întotdeauna permisiunea înainte de a face orice fotografie
să investigheze și să relateze în mod proactiv istoriile refugiaților care oferă contra-narațiuni
Demontează stereotipurile și contestă relatările exclusiv negative
să angajeze parteneri de relatare care sunt ei înșiși persoane strămutate sau migrante
să umanizeze persoanele și istoriile lor
Căutați exemple care pun lucrurile în perspectivă, ilustrând statistici sau tendințe mai ample

CAPITOLUL 5. APLICAREA PRINCIPIILOR JURNALISMULUI PENTRU PACE ÎN REFLECTAREA MIGRANȚILOR

14 / 15

Un ghid elaborat de Centrul pentru Jurnalism Independent și Internews detaliază unele dintre aceste sugestii.

Conform ghidului, jurnaliștii sunt sfătuiți:

să fie atenți în ceea ce privește stereotipurile sau stigmatizarea

să acorde o atenție sporită informării refugiatului despre cine este reporterul și care este scopul lui

să fie deosebit de atenți atunci când relatează despre copii

să ia în considerare impactul și consecințele interviului

să aibă grijă de siguranța proprie

Alte sfaturi vin de la Irina Striapko, jurnalistă ucraineană exilată în Moldova.

Într-o publicație pe portalul Media Azi, ea le cere jurnaliștilor care scriu articole despre refugiați să nu „dramatizeze excesiv” evenimentele și să folosească „mai multe fapte și mai puțineemoții”.

Problema cu mass-media actuală este că criza refugiaților și războiul sunt reflectate în valuri, iar vârful de interes este trecător. Trebuie să ne întoarcem la istoriile oamenilor după un timp, să arătăm cum li s-a schimbat viața în noua țară, cum și-au găsit noi locuri de muncă și și-au primit actele, și cum s-au simțit în perioada de adaptare.

(Sursă: Irina Striapko, ”Empathy and ethics matter when covering the stories of refugees from Ukraine”, Media Azi, 2023)

CAPITOLUL 5. APLICAREA PRINCIPIILOR JURNALISMULUI PENTRU PACE ÎN REFLECTAREA MIGRANȚILOR

15 / 15

RELATAREA DESPRE REFUGIAȚI CU INTEGRAREA ASPECTULUI DE TRAUMĂ

Refugiații și, în general, toți cei care au fost traumatizați, trebuie să fie tratați cu atenție de către mass-media. Tratarea neîndemânatică, exploatatoare sau insensibilă a refugiaților sau a altor supraviețuitori traumatizați poate re-traumatiza victimele.

Centrul Dart pentru Relatarea Traumelor , dedicat promovării „tratamentului profesionist și plin de compasiune al victimelor și supraviețuitorilor de către jurnaliști” și educării jurnaliștilor și organizațiilor media cu privire la „impactul reflectării traumelor asupra profesioniștilor și consumatorilor de știri”, a elaborat un ghid practic pentru jurnaliști.

abordări pline de compasiune pentru stabilirea și realizarea interviurilor cu refugiații și alți supraviețuitori ai traumelor
sfaturi pentru scrierea de reportaje care evită senzaționalismul, luând în considerare în același timp impactul reportajului asupra supraviețuitorilor